Palatul Schönbrunn din Viena și minunatele sale grădini se regăsesc printre cele mai importante și cunoscute atracții turistice ale orașului. Aflată destul de aproape de centrul orașului, fosta resedință imperială a familiei Habsburg este în prezent un muzeu inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Numit uneori și Versailles-ul Austriei, Palatul Schönbrunn este una dintre cele mai faimoase, impresionante și încântătoare clădiri ale capitalei Austriei.
Palatul Schönbrunn din Viena – scurtă istorie
Domeniul pe care se află palatul purta inițial numele de Katterburg și a intrat în posesia familiei Habsburg în anul 1569, în timpul împăratului Maximilian al II-lea. Fiind situat în afara Vienei, multă vreme a fost folosit ca domeniu de vânătoare. În jurul anului 1642, văduva împăratului Ferdinand al II-lea, care avea nevoie de o resedință pentru viața ei socială intensă, a construit un castel “de plaisance”. Tot ea este cea care a redenumit proprietatea în mod oficial, în Schönbrunn.
Din păcate, castelul “de plaisance” a fost distrus de trupele turcești în timpul asediului asupra Vienei din 1683. Pe fundațiile vechii construcții, împăratul Leopold I a comandat construirea unei mari vile de vânătoare în stil baroc. Însă abia în timpul domniei împărătesei Maria Tereza (1745-1765) palatul cunoaște o epocă plină de strălucire, devenind centrul curții imperiale și al vieții politice.
Cu siguranță nu veți regreta dacă decideți să vizitați acest palat plin de istorie și de amintiri interesante. Eu am avut șansa de a vizita Palatul Schönbrunn cu un ghid român, stabilit la Viena, care ne-a povestit o mulțime de întâmplări interesante legate de acest palat. Mi-au atras atenția în special cele legate de marele compozitor Wolfgang Amadeus Mozart. Poate și pentru că muzica a jucat întotdeauna un rol esențial în viața familiei regale habsburgice.
Mozart, copilul minune al muzicii, la Palatul Schönbrunn
Născut în Salzburg în 1756, Wolfgang Amadeus Mozart a trăit într-o epocă în care viața și creația marilor artiști depindea de obținerea bunăvoinței protectoare a unei familii princiare. La numai cinci ani, Mozart compunea deja piese muzicale pe care le interpreta tatălui său, care le-a scris pe note. În acea perioadă, tatăl său, Leopold, muzician și el, a fost numit compozitor la curtea prințului arhiepiscop de Salzburg. Așa a reușit Leopold, dornic să arate abilitățile fiului său ca interpret și compozitor precoce, să prezinte la Slazburg prima compoziție a fiului său, un menuet. A fost momentul care i-a adus lui Mozart statutul de “copil minune al muzicii”. Însă drumul anevois pentru recunoaștere și susținere financiară, abia începea.
După multe și dificile călătorii în Germania, Franța, Marea Britanie și Italia, familia Mozart a primit invitația mult dorită din partea împăratului Franz I. Stefan. Semn că faima copiilor Mozart, sora lui Wolfgang fiind o talentată violonistă, ajunsese și în capitală. “Wolferl”, cum era alintat în famile, de numai 6 ani și sora sa Nannerl de 10 ani, au fost invitați să cânte la reședința imperială de vară a Habsburgilor, Palatul Schönbrunn. Impăratul, sotia sa împărăteasa Maria-Tereza și copiii lor i-au așteptat în Salonul Oglinzilor din Palatul Schönbrunn. Momentul este întotdeauna povestit la vizitarea acestei încăperi din palatul Schönbrunn. Wolfgang Amadeus Mozart, exterm de încrezător, i-a entuziasmat pe toți cu interpretarea sa la clavecin. Împăratul a fost încântat de spectacol, dar pentru a dovedi că are într-adevar un talent deosebit, i-a cerut lui Mozart să cânte aceeași partitură, legat la ochi. Wolferl, a interpretat cu ușurință partitura. S-a spus chiar că micul Mozart a încheiat spectacolul cântând partitura invers, adică de la final spre început; dar aceasta este doar o legendă, menită probabil să uimească și să arate cât de excepțional era Mozart.
După performanța sa, tatăl sau Leopold Mozart a descris mândru vizita la Palatul Schönbrunn într-o scrisoare adresată soției sale
“Wolferl a sărit în brațele împărătesei, a cuprins-o de gât și a sărutat-o “. Desigur, prin acest gest Wolferl încălcase eticheta palatului. Dar, împărăteasa Maria-Tereza, care iubea mult copiii (a avut șaisprezece copii, dintre care treisprezece au supraviețuit copilăriei), a trecut cu vederea gestul copilăresc. Totuși, deși compozitorul curții Christoph Wagenseil a remarcat atunci: “Sunteți un adevărat muzician!”, iar familia regală i-a apreciat performanța, lui Mozart nu i s-a propus să rămână la curtea imperială. Poate și pentru că sfătuitorii Mariei-Tereza o îndemnau permanent să reducă din cheltuieli. Familia Mozart a fost însă recompensată destul de bine pentru spectacol. Familia Mozart s-a întors la Salzburg, de unde a pornit într-un lung turneu de concerte pe la curțile princiare ale Europei. Cu toate că nu a fost păstrat la curte, datorită faimei căpătate ulterior, prezența micului Mozart la Palatul Schönbrunn este imortalizată în câteva picturi expuse în palat. Scena în care tânărul Mozart interpretează la clavecin în Salonul Oglinzilor din Palatul Schönbrunn, în fața împăratului Franz I. Stefan și a familiei acestuia, a fost imortalizată într-o pictură de Eduard Ender, realizată în 1869.
Camera în care se află pictura a fost utilizată ulterior de împăratul Franz Josef și de împărăteasa Elisabeta (Sisi), drept cameră de primire. Poate mult mai cunoscută este pictura din Sala de Ceremonii a Palatului Schönbrunn. Tabloul, în care poate fi văzut un mic Wolfgang Mozart, împreună cu tatăl său, în mijlocul oaspeților de nuntă, face parte dintr-o serie de picturi gigantice comandate de împărăteasa Maria-Tereza pentru a marca ocazia căsătoriei fiului său, arhiducele Josif, cu Isabella din Parma, din octombrie 1760. Se spune că figura lui Mozart, care nu a participat de fapt la nuntă, a fost adăugată mai târziu, în timp ce picturile erau în atelierul pictorului de curte, Martin van Meytens, la solicitarea împărătesei Maria Tereza. Mozart devenise deja o celebritate, iar împărăteasa a dorit să apară și el printre oaspeți, chiar dacă nunta avusese loc cu 2 ani înainte ca Mozart să fie invitat la palatul Schönbrunn. În prezent, pictura este una dintre atracțiile muzeului și este protejată cu un pătrat din plexiglas care acoperă exact acea parte a tabloului în care este pictat Mozart. Ghidul ne-a explicat că motivul este faptul că chipul lui Mozart fusese deteriorat, deoarece era frecvent atins de ghizi pentru a indica locul în care este pictat celebrul invitat.
Mozart, duelul muzical cu Salieri de la Palatul Schönbrunn
Peste ani, Palatul Schönbrunn devine celebru și pentru faptul că a fost locul unuia dintre cele mai faimoase dueluri muzicale din toate timpurile. Împăratul Iosif al II-lea, i-a însărcinat pe Antonio Salieri și pe Wolfgang Amadeus Mozart să compună o operă într-un act, pe același subiect. Duelul între Salieri, compozitorul de curte al împăratului și artistul independent Mozart, urma să reprezinte punctul culminant al unei sărbători organizate în Orangerie, singura clădire încălzită de la palatul de vară Schönbrunn, în data de 7 februarie 1786. Deși se pare că împăratul sperase că Mozart și opera în stil german vor câștiga duelul, seara a fost un triumf răsunător pentru opera lui Salieri și cea italiană. De atunci, Orangeria, destinată inițial protejării citricelor pe timpul iernii, a fost utilizată pentru organizarea diferitelor festivități și spectacole. Tradiția se păstrează și în prezent, Orangeria de la Palatul Schönbrunn fiind locul în care se organizează numeroase concerte de muzică clasică. Chiar dacă în urma duelului muzical, câștigătorul necontestat a fost Salieri, Mozart urma să înregistreze în curand primul mare succes, cu opera Răpirea din Serai. După reprezentația acesteia, Mozart a fost felicitat de însuși împăratul Iosif al II-lea cu cuvintele: “o muzică prea frumoasă pentru urechile noastre”. Au urmat alte două opere celebre, Nunta lui Figaro și Flautul Fermecat.
Mozart a continuat să dea numeroase concerte publice și private, care încântau publicul. Împăratul Iosif al II lea devine protectorul său și îl numește “compozitor al curții imperiale”, în ciuda faptului că mama sa, împărăteasa Maria Tereza continua să îl considere pe Mozart “inutil” la curtea imperială. Moartea lui Wolfgang Amadeus Mozart, în 1791, a fost urmată de zvonuri că el și Salieri erau rivali și că Salieri chiar l-ar fi otrăvit pe mai tânărul compozitor. Totuși, cel mai probabil este că cei doi se apreciau și se respectau reciproc. Prestigiul lui Mozart nu s-a diminuat cu trecerea timpului, muzica sa continuând să încânte, chiar și publicul mai puțin avizat. Celebra clădire a Operei de Stat din Viena a fost inaugurată la 25 mai 1869 cu faimoasa sa operă compusă de Mozart, Don Giovanni, în prezența împăratului Franz Josef și a împărăteasei Elisabeta (Sissi). În prezent, celebrele sale opere, Nunta lui Figaro și Flautul Fermecat, fac parte din repertoriul Operei de Stat din Viena, fiind printre cele mai populare spectacole care au loc aici.
* Dacă ți-a plăcut acest articol, te așteptăm pe pagina noastră de facebook: Fabrica de călătorii – facebook.com/FabricaDeCalatorii
Citește și:
Impresii de la Muzeul de Ceară Madame Tussauds din Viena
Cum poți închiria bicicletă gratis în Viena?
Unde te poți caza lângă Viena? Recomandarea noastră: Das Alte Haus Feuchtl